DoctorG Dictionar stomatologic

Dictionar stomatologic

Abces - colectie purulenta formata sub actiunea unor agenti microbieni
Ablatie - indepartarea unor lucrari protetice
Abraziune - uzura suprafetelor dentare
Acrilat - rasina acrilica macromoleculara
Adrenalina - substanta anestezica loco-regionala care mareste concentratia locala prin incetinirea substantei anestezice
Afta - afectiune a mucoasei bucale ce debuteaza cu o senzatie de prurit si prin spargere lasa locul unei mici ulceratii
Alveola - cavitate osoasa in care sunt implantati dintii
Alveolita - infectie localizata la nivelul alveolei de cauze multiple
Amalgam - material nefizionomic utilizat in obturatii de durata obtinut din amestecul mercurului cu diferite metale
Amprenta - copia negativa, fidela a unei regiuni anatomice, folosita pentru confectionarea lucrarilor fixe si mobile
Anchiloza temporo-mandibulara -limitarea permanenta a miscarilor mandibulei, datorita organizarii unui tesut fibros ce duce la sudarea condilului la cavitatea glenoida
Anestezie - introducerea in organism a unor substante care au proprietatea de a provoca disparitia sensibilitatii
Apex - portiunea terminala a varfului radacinii dentare
Arcada dentara – totalitatea dintilor implantati in alveolele osului maxilar si mandibular

Boala parodontala – reprezinta un termen atribuit in mod propriu pentru gingivite si parodontite
Bolta palatina – perete osos format din apofizele palatine ale maxilarelor si lamelele orizontale ale oaselor palatine; bolta palatine desparte cavitatea bucala de fosele nazale
Bont dentar – portiunea coronara a unui dinte rezultata dupa prepararea protetica (slefuire) in scopul adaptarii unei coroane protetice
Bresa edentata – spatiu rezultat prin pierderea de pe arcada a unuia sau a mai multor dinti
Bruxism – parafunctie orala caracterizata prin strangerea puternica a dintilor , in special un timpul somnului

Calcifiere – proces biologic de depunere de saruri de calciu la nivelul structurilor dentare prin amelogeneza, dentinogeneza, cementogeneza
Cale falsa – traiect anormal realizat accidental in urma unui tratament dentar, cu freze sau ace de canal
Calxyd - substanta biologic activa pe baza de saruri de calciu utilizata pentru coafaj pulpar si protejarea pulpei vii sub obturatie definitiva
Camera pulpara – spatiul din interiorul coroanei dentare, cu peretii formati din dentina, in care se afla pulpa dentara
Canal dentar – spatiu natural, alungit, situat in interiorul dintelui, care contine pulpa radiculara
Canal radicular – canal care traverseaza radacina dintelui din camera pulpara pana la apex si contine pachetul vasculonervos
Canin - cel mai puternic dinte monoradicular, facand parte din grupul dintilor frontali
Carie dentara – proces distructiv cronic, care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice, provocand necroza tesuturilor dentare dure si, in stadiul final, infectarea pulpei
Cauterizare – metoda chirurgicala utilizata pentru distrugerea tesuturilor normale sau patologice, pentru a face hemostaza cu ajutorul unor agenti chimici sau fizici
Cavitate - spatiu gol situat intr-o anumita regiune a corpului sau intr-un organ
Captusirea protezei – adaugarea unui material acrilic la suprafata mucozala a protezelor
Celulita - inflamatie superficiala sau profunda a tesututului conjuctiv subcutanat, caracterizata prin impastarea difuza sau nodulara a acestui tesut
Cement radicular – tesut dentar ce acopera dentina radiculara de la colet pana la apex
Cheie de culori – dispozitiv pe care sunt fxati dinti artificiali din portelan sau acrilat, cu ajutorul caruia se stabileste culoarea dintilor artificiali
Chiuretaj - interventie chirurgicala folosita pentru a razui, cu ajutorul unei chiurete, peretii din interiorul unei cavitati, pentru a indeparta unele neoformatii sau tesutul de granulatie, in scop diagnostic sau terapeutic
Chlumski - substanta antiseptica utilizata in tratamentul medicamentos al gangrenei pulpare
Cingulum - proeminenta situata in treimea gingivala a dintilor frontali
Ciment - substanta utilizata pentru realizarea unei adeziuni puternice intre doua suprafete
Camp protetic – totalitate a tesuturilor cu care proteza vine in contact
Cleste - instrument pentru realizarea de extractii dentare; in ortodontie se foloseste pentru cercuri pentru aparate ortodontice;
Clorura de zinc – substanta cu efect astringent, cicatrizant si antiseptic
Coafaj direct – metoda biologic conservatoare, care consta in acoperirea pulpei dentare cu o substanta neiritanta, cu actiune antiseptica si antiinflamatoare, ce mentine in totalitate vitalitatea pulpei dentare
Coafaj indirect – act terapeutic complex prin care se asigura dezinfectarea plagii dentinare si obliterarea canaliculelor dentinare, protectia pulpei fata de agenti fizici si chimici, precum si stimularea mecanismelor de neodentinogeneza, ce se realizeaza prin aplicarea pe plaga dentinara a unui strat de material de coafaj
Colet dentar – zona intermediara dintre coroana si radacina unde are loc jonctiunea smalt-cement
Consultatie - actul prin care medicul stomatolog stabileste diagnosticul si indicatiile de tratament ale afectiunilor buco-dentare, pe baza unui examen clinic pe care il materializeaza prin completarea fisei stomatologice
Coroana Jacket – lucrare protetica fizionomica, de acoperire
Coroana mixta – lucrare protetica alcatuita dintr-o parte metalica si una fizionomica
Corp de punte – constructie protetica de inlocuire a dintilor lipsa, ce se fixeaza pe dintii naturali cu ajutorul a minim doua elemente de agregare
Cracmente - zgomote sau pocnituri intraarticulare, percepute de medic la palpare in timpul miscarilor de dechidere/inchidere a gurii, ca urmare a diferitelor afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare
Creasta dentara – proeminenta ce se inalta spre suprafata ocluzala a dintilor laterali sau pe suprafata palatinala si linguala a frontalilor superiori si inferiori
Cuspizi - formatiuni ovalare ce se proiecteaza pe suprafetele ocluzale ale dintilor laterali si pe marginile incizale ale caninilor, ale caror forma si dimensiuni variaza de la un dinte la altul, ca si de la pacient la pacient

Decapusonare - metoda chirurgicala folosita in excizia fibromucoasei ce acopera coroana molarului pentru a crea posibilitatea continuarii si reusitei eruptiei
Deglutitie - act fiziologic prin care bolul alimentar trece, reflex, din gura, prin esofag, in stomac
Demineralizare - pierderea sau scaderea constituentilor minerali ai organismului
Dentina - stratul cel mai gros din structura dintelui, aflat sub smalt
Dentitie - proces de formare si aparitie a dintilor la om
Detartraj - metode terapeutica prin care se indeparteaza depozitele de tartru supra si subgingival de pe dinti si de pe lucrari protetice
Diastema - dizarmonie dento-alveolara cu spatiere interdentara, caracterizata prin existenta unui spatiu de 2-10 mm intre cei doi incisivi centrali superiori
Diga - foaie de cauciuc foarte subtire, care se perforeaza si se aplica la coletul dintelui in vederea realizarii sterile a campului operator
Dinte - element complex al aparatului masticator, a carui actiune este dependenta de forta musculara
Distalizare - tendinta de deplasare a dintilor in sens orizontal
Durere - sistem de alarma pe care organismul il declanseaza in legatura cu producerea unui proces patologic

Ectopie - eruptia unui dinte in afara pozitiei lui normale pe arcada alveolara
Edem Quincke – accident alergic produs in urma anesteziei loco-regionale, manifestat prin edem difuz al fetei, cu tumefactii accentuate ale pleoapelor si buzelor
Edentatie - stare fizio-patologica ce se caracterizeaza prin pierderea de la 1-16 dinti pe o arcada dentara
Egresiune dentara – fenomen de eruptie dentara pe arcada cu depasirea planului de ocluzie, determinat de lipsa dintelui antagonist sau de infectia dintelui care egreseaza
Electrocauter - instrument ce serveste la electrocauterizarea unor plagi bucale
Elevator - instrument folosit pentru extractii dentare si ale resturilor radiculare, precum si in sectionarea ligamentului circular alveolo-dentar
Eruptie dentara – fenomen fiziologic prin care dintii migreaza pe masura formarii lor, traversand osul si fibromucoasa gingivala, exteriorizandu-se pe procesul alveolar, in cavitatea bucala
Eugenat de zinc – material de obturatie de baza a cavitatilor, in combaterea hiperesteziei dentinare si ca material de obturatie radiculara
Extirpare devitala – metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa dentara in totalitate, dupa insensibilizarea ei cu mijloace chimice
Extirpare vitala – metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara prin anestezie
Extractie – interventie de necesitate care consta in indepartarea unui dinte bolnav care provoaca si intretine procese patologice locale, regionale si generale, ce nu pot fi rezolvate prin tratamente conservatoare

Fateta - constructie protetica ce reconstituie partea vizibila a dintelui artificial, avand forma si culoarea dintelui natural;
Fir de matase – mijloc secundar de igiena bucala, ce urmareste indepartarea resturilor alimentare din spatiile interdentare, fara lezarea parodontiului marginal;
Fistula - canal format accidental sau operator, care comunica cu o glanda sau o cavitate si dreneaza secretiile acestora;
Fisuri dentare – sparturi ale smaltului sau smalt plus dentina, fara pierdere de substanta, dificil de diagnosticat;
Fluor - element chimic folosit in cresterea rezistentei dentare;
Fluoroprofilaxie - metoda terapeutica prin care se urmareste cresterea rezistentei dentare fata de agentii cariogeni prin administrarea de fluor;
Fonatie - functie a aparatului dento-maxilar cu rol important in dezvoltarea lui;
Fractura dentara – leziune a smaltului, dentinei, cementului, in care portiuni din dinte sunt desprinse si pot interesa uneori pulpa coronara sau radiculara;
Fracturi mandibulare – leziuni cu intreruperea continuitatii osului mandibular, produse de agresiuni, accidente,etc;
Frenectomie - metode chirurgicala de corectare a frenurilor labiale hipertrofice, ingrosate, ce consta dintr-o incizie eliptica de o parte si de alta, excizandu-se portiunea ingrosata, in vreme ce marginile plagii se sutureaza;
Frenoplastie - metoda chirurgicala de corectare plastica a frenurilor linguale si labiale foarte scurte;
Frenotomie - metoda chirurgicala de corectare a frenurilor scurte si subtiri;
Freze dentare – instrumente ce devin active prin rotatii, folosite in scopul abrazarii, taierii substantei dure dentare, etc;
Fronda mentoniera – aparat pentru imobilizarea fracturilor mandibulei, folosit in toate formele de fracturi;
Fuloar - instrument metalic, utilizat pentru obturarea cavitatilor dentare;

Gangrena pulpara – mortificare septica a pulpei dentare caracterizata prin descompunerea ei sub actiunea germenilor anaerobi de putrefactie, care intereseaza strict teritoriul dintelui (gangrena simpla) sau si cu implicarea parodontiului apical (gangrena complicata)
Gingie – tesut al mucoasei bucale care acopera procesele alveolare
Gingivectomie – excizia chirurgicala a tesutului gingival bolnav
Gingivita – afectiuni ale tesuturilor epiteliale si conjunctive situate in imediata vecinatate a coletului si zonei peri si subcoletale a dintelui; gingivitele sunt rezultatul expunerii imediate a factorului agresiv microbian prin placa bacteriana, trauma fizice, chimice, termice sau de alta natura cum ar fi fumatul, iradiatiile
Gingivita ulcero-necrotica – inflamatie acuta si necrozanta a marginii libere a gingiei si a parodontiului marginal, caracterizata prin sensibilitate, hemoragii gingivale cu formarea de ulceratii (mai ales intre dinti) , producerea unui exudat de culoare rosie si respiratie fetida; cel mai frecvent apare la indivizii cu igiena bucala deficitara; se mai numeste si boala Vincent
Gingivoplastie – conturarea chirurgicala a gingiei
Glanda salivara – masa de tesut cu rol de secretie a salivei la nivelul cavitatii bucale
Glosita – inflamatie a limbii caracterizata printr-o modificare a aspectului si a culorii acesteia, care devine rosie si dureroasa si printr-o atrofiere a papilelor; afectiunea poate fi acuta sau cronica
Gutaperca – material de obturatie rigid, termoplastic, folosit in stomatologie pentru izolarea temporara a pansamentelor in cavitatile dentare si pentru umplerea canalelor radiculare in obturatiile de canal

Halena fetida – miros neplacut al respiratiei; printre cauze se enumara igiena bucala deficitara, infectiile structurilor nazofaringiene si abcesele pulmonare
Halistereza – proces reversibil de demineralizare osoasa in parodontopatia de natura inflamatorie, care este localizat la nivelul limbusului osului alveolar
Hematom – colectie de sange intr-un organ sau intr-un tesut aparuta ca urmare a unei hemoragii; un hematom are aproape intotdeauna drept cauza un traumatism; in majoritatea cazurilor hematomul regreseaza spontan; sangele se evacueaza prin punctie sau prin incizie chirurgicala doar in cazul hematoamelor voluminoase si compressive
Hemostaza – totalitatea fenomenelor fiziologice care permit oprirea unei hemoragii prin formarea de cheag
Herpes bucal – boala infectioasa, contagioasa si recurenta, cauzata de virusul Herpes simplex
Hiperestezia dentinara – sensibilitate excesiva a dentinei determinate de stimuli termici (rece, fierbinte), chimici (dulce), mecanici (periaj); apare pe dinti aparent fara leziuni anatomice datorita modificarilor metabolice si biochimice din zonele mai putin expuse autocuratirii, mai retentive (coletul dentar), dar poate aparea si prin denundarea dentinei consecutive retractiei gingivale, interventiilor chirurgicale parodontale, eroziunilor chimice etc
Hiperplazie gingivala – cresterea de volumul a gingiei ca urmare a multiplicarii numarului de celule care o alcatuiesc
Hiperplazie gingivo-mucoasa protetica – leziune traumatica cronica de tip hiperplazic, produsa de protezele mobile prost adaptate
Hipersensibilitatea dentinara – sensibilitate excesiva a unui dinte aparuta ca urmare a expunerii directe a canaliculelor dentinare la actiunea agentilor agresori din cavitatea bucala (care nu permit pulpei dentare sa se adapteze la noile conditii): traumatisme dentare, slefuiri, denudarea cementului radicular in treimea cervicala; durerea la excitantii termici si chimici inceteaza odata cu indepartarea excitantului si lipseste la excitantii mecanici (palpare cu sonda, masticatie, periaj)
Hipertrofie gingivala – cresterea de volum a gingiei ca urmare a cresterii dimensiunilor celulelor care o alcatuiesc

Implantul dentar – piesa din titan, de obicei sub forma de surub, care inlocuieste radacina unui dinte ce a fost extras
Incisivii – dintii aflati in partea anterioara a arcadelor dentare, cu rol in incizia alimentelor
Incluzie dentara – anomalie dento-maxilara, caracterizata prin persistenta dintilor in profunzimea osului alveolar dupa trecerea termenului de eruptie, fara tendinta de a erupe
Inervatie – distributia unui nerv intr-un organ sau tesut
Inflamatie pulpara – totalitatea reactiilor si proceselor cu caracter de adaptare, care se dezvolta in pulpa, intr-o succesiune de faze, ca urmare a actiunii unui agent pathogen
Inlay dentar – obturatie dentara pregatita in laborator dupa amprenta cavitatii dentare in prealabil curatata si fasonata cu scopul de a reconstitui forma anatomica a dintelui; poate fi din ceramica sau metal nobil (aur) si se aplica pe dinte prin cimentare
Inocluzie – lipsa de contact ocluzal a arcadelor dentare
Inocluzie fiziologica – raportul dintre cele doua arcade dentare aflate in stare de repaus; se caracterizeaza prin existenta unui spatiu de 2-4mm intre suprafetele ocluzale antagoniste

Jacket – coroana de invelis ceramica ce acopera un dinte deteriorate sau inestetic
Jugal – care se refera la obraz

Lambou – fragment dintr-un tesut care nu este legat de tesutul de origine decat printr-un pedicul nutritive
Leucoplazie bucala – pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care se dezvolta pe mucoala orala, mai ales pe comisurile bucale si pe fata interna a obrajilor, mai rar pe limba, palatal bucal sau gingii; originea sa trebuie cautata in intoxicatia tabagica; leziunile cuprind uneori levuri din tipul Candida albicans; doar evolutia lor sub tratament antifungic dezvaluie daca ele sunt cauzate de o ciuperca sau daca leziunea s-a instalat pe o leziune preexistenta;tratamentul consta in suprimarea factorilor declansanti (tutun), in caz de suprainfectie cu Candida albicans, baile de gura alkaline cu bicarbonate de sodium si antifungicele locale sunt tratamentele prescrise; plajele reziduale pot fi distruse si ele prin chirurgie sau prin laser cu dioxid de carbon, fiind necesara o singura sedinta, cu scopul de a evita evolutia lor spre o tumora canceroasa
Leziune cuneiforma – leziune necarioasa de colet, cu aspect triunghiular pe sectiune, cu peretii putin modificati de culoare, cu consistenta dura si evolutie lenta; reprezinta un semn patognomonic pentru trauma ocluzala; la pacientii cu bruxism toti dintii pot avea leziuni cuneiforme
Lichen plan - dermatoza cutaneo-mucoasa de natura necunoscuta; leziunile cutanate apar sub forma unor papule mici, iar cele bucale mucoase apar sub forma unor leziuni keratozice, atrofice, erozive si buloase/veziculare; acest polimorfism lezional in functie de vechimea bolii este o caracteristica a lichenului plan; in 95% din cazuri leziunile apar bilateral simetric
Lidocaina(xilina) – anestezic local cu efect rapid si de durata; se poate utiliza si in amestec cu adrenalina
Limba – organ muscular acoperit de mucoasa, situat in cavitatea bucala si in faringe, cu rol in masticatie, deglutitie, gust si vorbire
Limba fisurata – anomalie foarte frecventa transmisa autozomal dominant; poate fi considerate ovarianta a normalului in care limba prezinta pe fata dorsala numeroase santuri sau creste epitelizate de marimi diferite; cand volumul limbii este mare marginile sale prezinta amprentele dintilor laterali; datorita numeroaselor sale anfractuozitati, limba fisurata prezinta un mediu ideal pentru staza si multiplicarea bacteriana, astefel incat ea predispune la numeroase infectii superficiale
Limba geografica – anomalie de etiologie necunoscuta, complet benigna, in care limba se prezinta sub forma unor zone depapilate de culoare rosie , cu contur neregulat, de dimensiuni variabile situate pe fata dorsala sau pe marginile limbii; se mai numeste glosita migratorie deoarece forma, marimea si dispozitia acestor zone este schimbatoare in timp
Linerii – substante care se aplica pe peretii unei preparatii dentare in scopul de a creea o bariera fata de actiunea iritanta a unor materiale de obturatie si a penetrarii salivei la interfata restaurarii dentare cu preparatia
Lingura de amprenta – este un suport pe care se aplica materialul de amprenta si cu care se efectueaza amprentarea campului protetic. Portamprenta are rol de suport, usureaza manipularea si ofera o exactitate superioara amprentelor
Lupus eritematos cronic – boala autoimuna care afecteaza pielea(fata, gat si maini) si mucoasele(jugala, gingii, palat si rosul de buze); se prezinta sub forma de placarde eritematoase cu o evolutie de exacerbari si remisiuni; apare mai frecvent la femei (30-50 ani)
Luxatie dentara – deplasare anormala a dintelui din alveola sa

Macrodontie – anomalie dentara ereditara caracterizata prin aparitia pe arcada dentara a unuia sau mai multor dinti mariti in volum; pe langa cresterea dimensiunilor coronare si radiculare, dintii afectati prezinta si o accelerare a dezvoltarii si a eruptiei; macrodontia poate fi localizata, partiala sau generalizata
Malocluzie dentara – contact defectuos al ansamblului dintilor de pe un maxilar in raport cu celalalt atunci cand gura este inchisa
Mandibula – os in forma de potcoava apartinand maxilarului inferior, care se uneste cu craniul prin articulatia temporomandibulara; sustine dintii mandibulari
Masticatie – activitate fiziologica, factor principal in formarea si evolutia ocluziei in plan mezio-distal
Materiale de amprenta – produse ce reproduc fidel amanuntele campului protetic
Matrice dentara – piesa dentara metalica sau nemetalica care se fixeaza pe dinte dupa diferite tehnici, avand ca scop adaptarea perfecta a obturatiei la nivelul pragului gingival si realizarea unei arii de contact cu dintele vecin corect plasate
Maxilar – unul dintre cele doua oase pe care se sprijina dintii; cel superior se numeste maxilar, iar cel inferior se numeste mandibula
Menton – proeminenta osoasa anterioara, mediana, rotunjita, a mandibulei
Mesiodens – dinte suplimentar localizat intre incisivii superiori
Mezializare – migrare spre linia mediana a dintilor situati distal fata de dintele care a fost extras si care tind sa ocupe spatiul ramas liber
Microdontie – anomalie dentara ereditara caracterizata prin aparitia pe arcada dentara a unuia sau mai multor dinti micsorati in volum
Migrare dentara – deplasare a dintelui
Molari - dinti posteriori, in numar de 12 (6 superiori si 6 inferiori) cu patru sau cinci cuspizi; au rolul de a mesteca si tritura alimentele; molarii superiori au trei radacini, iar cei inferiori doua radacini
Mononucleoza infectioasa – afectiune virala produsa de virusul Epstain-Barr, intalnita mai frecvent la adolescenti si tineri; la nivelul cavitatii bucale apar manifestari nespecifice gradate de la un eritem moderat pana la eruptii ulcerative intinse cu aspect atipic; virusul se transmite, in principal, prin saliva (de aceea se mai numeste si boala sarutului), iar secundar prin tuse, stranut sau prin folosirea la comun a tacamurilor, paharelor, cu o persoana care are mononucleoza
Mucoasa – membrana care tapeaza totalitatea tubului digestive (de la gura pana la rect), aparatul respirator, aparatul urinar, aparatele genitale masculine si feminine, precum si fata posterioara a pleoapelor si fata anterioara a globului ocular (conjunctiva); natura glandelor si secretiei lor variaza de la o mucoasa la alta: mucoasele tubului digestiv si glandele lor au rol in digestie si absorbtia alimentelor, iar in caile aeriene mucusul opreste o parte din praful inhalat

Nanism dentar – distrofie dentara caracterizata prin dinti foarte mici, cu forma normala sau modificata
Necroza pulpara – mortificarea aseptica a pulpei dentare cu epuizarea mijloacelor sale defensive, sub actiunea agresiva a unor agenti fizico-chimici
Nevralgie – durere severa resimtita pe traiectul unui trunchi nervos
Nevralgie de trigemen – boala neurologica ce se manifesta prin crize frecvente de durere foarte violenta; initial atacurile sunt de scurta durata, sub forma de soc paroxostic, unilateral al fetei sau al cavitatii orale, deosebit de sever; boala poate insa progresa producand crize din ce in ce mai lungi, mai frecvente si mai intense; atacurile dureroase pot fi spontane sau declansate de stimulari usoare ale fetei precum spalat, ras, aplicarea machiajului; boala afecteaza mai mult femeile decat barbatii si apare mai des dupa varsta de 50 de ani

Obturatie dentara – inchiderea terapeutică a cavităţii unui dinte cariat, dupa ce acesta a fost curatat in prealabil
Ocluzie – raport static sau dinamic intre arcadele dentare, indiferent de rapoartele mandibulo-craniene
Ocluzie adanca acoperita – anomalie dentomaxilara caracterizata prin supraocluzie accentuata (incisivii superiori depasesc incisivii inferiori in sens vertical peste 3 mm) si retrodentia tuturor incisivilor superiori sau numai a celor centrali
Ocluzie deschisa – anomalia dentomaxilara caracterizata prin existenta unui spatiu de inocluzie verticala , dupa ce pacientul si-a terminat miscarea de inchidere a gurii
Ortodontie – ramura a stomatologiei care se ocupa cu indreptarea dintilor aflati intr-o pozitie anormala pe arcada dentara
Osteita – leziune de natura infectioasa a tesutului osos
Osteotomie transmaxilara – trepanarea osoasa vestibulara in dreptul apexului radicular al dintelui interesat , in vederea drenarii colectiei purulente

Parodontita – afectiuni ale parodontiului cauzate de agresiuni microbiene si de implicatiile raspunsului imun modificat din partea gazdei (organismului), entitati clinice care sunt precedate, de regula, unei gingivite
Parodontita apicala – inflamatia parodontiului apical, fiind, in principal, o complicatie a inflamatiei pulpare cantonata la nivelul apofizei alveolare
Parodontita marginala – afectiune inflamatorie de tip distructiv a parodontiului marginal cauzata de factorul microbian
Parodontiu marginal – totalitatea structurilor care asigura fixarea si sustinerea dintelui in oasele maxilare; in plan vertical are o arie cuprinsa intre nivelul marginii gingivale si o zona nedelimitata strict din apropierea apexului dentar
Parodontiu apical – tesutul de sustinere aflat la nivelul apexului dentar
Parodontiu de invelis – fibromucoasa bucala care acopera osul alveolar si inconjoara coletul dintelui, cu rol in formarea santului gingival si a ligamentelor supraalveolare
Parodontoza – boala care afecteaza tesuturile rol de sustinere a dintelui in os ( cementul radicular, osul alveolar si ligamentele parodontale)
Pulpa dentara – tesut conjunctiv vascularizat si inervat, situat in cavitatea centrala a dintelui; are; rol in formarea dentinei, precum si in nutritia, sensibilitatea si apararea dintelui; se distinge pulpa camerala , situate in centrul coroanei dentare de pulpa radiculara, localizata in centrul fiecarei radacini

Radacina dentara – parte a dintelui inclusa in alveola dentara a osului maxilar sau mandibular

Radiografie bitewing – radiografie cu incidenta interproximala, care evidentiaza cariile marginale, proximale(interdentare) si deficiente in adaptarea unei obturatii
Radiografie panoramica – radiografie extraorala care include mandibula si maxilarul pe un singur film

Ranula – tumora benigna sub forma de chist, aparuta pe planseul bucal sau pe fata inferioara a limbii; se mai numeste si chist lingual; in general este cauzata de retentia de secretii ale unei glande salivare in mucoasa bucala, iar tratamentul consta in incizarea tumorii, sub anestezie locala, pentru a permite evacuarea lichidului pe care il contine

Replantare dentara – metoda chirurgicala prin care un dinte expulzat accidental sau extras in scop therapeutic se reimplanteaza in propria sa alveola

Resorbtie radiculara – fenomen biologic care consta in scurtarea treptata a radacinii dintilor temporari pana la disparitia completa sau aproape completa, urmata de caderea acestora in vederea inlocuirii cu dentitia permanenta

Retainer – este un aparat de contentie care va mentine dintii in pozitia lor corecta, dupa ce acestia s-au aliniat ortodontic; se poarta temporar (1-3 ani) sau permanent (toata viata)

Rezectie apicala – metoda chirurgicala care consta in indepartarea apexului radicular, fiind precedata sau nu de tratament endodontic(obturatie de canal)

Rugi palatinale – reliefuri ale mucoasei palatinale, in nr. de 2-6, dispuse simetric in treimea anterioara a palatului dur, de o parte si de alta a liniei mediane

Rafeu palatinal – zona mucoperiostala situata pe linia mediana a palatului, la nivelul suturii mediosagitale

Saliva – lichid fiziologic secretat in cavitatea bucala de catre glandele salivare (parotide, sublinguale, submandibulare); principala sa functie este de a umecta mucoasele gurii (limba, obrajii, faringele), usurand astfel fonatia, masticatia si deglutitia; saliva mai are si un rol antiseptic; volumul secretiei sale este de 0,7 pana la 1 litru pe zi

Sant labiomentonier – depresiunea existenta intre buza inferioara si proeminenta mentoniera

Sept interdentar - perete osos care desparte radacinile a doi dinti vecini

Sept interradicular - perete care desparte radacinile unui singur dinte

Sigilarea santurilor si fosetelor – procedura de prevenire a cariei dentare prin care suprafata ocluzala a dintilor, ce prezinta fisuri si fosete adanci, devine plana prin aplicarea unor materiale de sigilare; sigilarea se poate practica atat la dintii temporari cat si la cei permanenti

Spatiu retromolar – spatiu aflat intre ultimul molar si marginea anterioara a ramurii mandibulei

Stomatita aftoasa – afecţiune virală care se manifesta prin aparitia unei eruptii veziculare la nivelul mucoasei bucale; veziculele se sparg si lasa ulceratii superficiale, foarte dureroase care ingreuneaza masticatia si , uneori, chiar vorbirea; evolutia este de 7-10 zile, indifferent de tratament; prezenţa stomatitei aftoase semnalizează o scadere a imunităţii organismului şi în special, o carenţă a apărării mucoasei digestive şi respiratorii; de cele mai multe ori apare într-un context de oboseală intensă a organismului sau după administrarea unor medicamente cu acţiune toxică hepatică, în paralel cu ingerarea unor alimente lipsite de substanţele nutritive necesare

Sialoree – debit excesiv de saliva

Tartrul dentar – complex organo-mineral aderent de suprafata dentara sau alte structuri solide orale, lucrari protetice, aparate ortodontice si este rezultat din mineralizarea placii bacteriene; in raport cu dispozitia sa fata de marginea gingivala libera si conturul papilei interdentare, tartrul dentar poate fi supragingival si subgingival

Torus palatin – proeminenta osoasa aflata pe linia mediana a boltii palatine

Transplantare dentara – metoda chirurgicala prin care se introduce un dinte extras intr-o alveola nou creata

Transpozitie dentara – inversarea sediului de eruptie a doi dinti vecini

Tratament de canal – solutia de tratament pentru pulpa infectata

Trigon retromolar – este format intre marginea anterioara a ramurii ascendente a mandibulei cu partea posterioara a liniei milohioidiene

Trismus - contractie spastica involuntara a muschilor mandibulei, care impiedica deschiderea gurii

Tubercul Bolk – cuspid suplimentar situat pe fata meziovestibulara a molarilor 2 si 3 superiori

Tumefactie – crestere in volum sau umflare a unui organ sau a unei parti a corpului, caracterizata prin infiltrat leucocitar, vasodilatatie, edem, proliferare endoteliala si fibroblastica; tumefactia este provocata de tulburari ale circulatiei sangelui, secundare de cele mai multe ori unui proces inflamator local

Ulceratie – leziune caracterizata printr-o pierdere de substanta la nivelul pielii sau al mucoasei

Uzura dentara – process fiziologic sau patologic de tocire a dintilor

Ultrasunet – vibratie sonora cu o frecventa de peste 20.000 hertz, pe care omul nu o poate auzi; ultrasunetele sunt utilizate in diagnosticarea si tratamentul diferitelor afectiuni

Varice sublinguale – anomalii venoase ce se prezinta sub forma unor traiecte dilatate, sinuoase, proeminente, care sunt situate pe fata ventrala a limbii mai ales la pacientii mai in varsta

Varnish – substante care se aplica pe peretii unei preparatii dentare in scopul de a crea o bariera fata de actiunea iritanta a unor materiale de obturatie si a penetrarii salivei la interfata restaurarii dentare cu preparatia

Vascularizatie – totalitatea vaselor sangvine sau limfatice care iriga o regiune a corpului, un organ sau un tesut

Vasoconstrictie – diminuare a diametrului vaselor sangvine

Vasoconstrictor – substanta sau nerv care produce ingustarea lumenului vaselor sangvine

Vasodilatatie – crestere a diametrului vaselor sangvine

Vasodilatator – substanta sau nerv care produce largirea lumenului vaselor sangvine

Weber, glanda – glanda localizata in mucoasa linguala, inapoia santului terminal, precum si pe marginile limbii

Waldeyer, inel – ansamblul lanturilor limfatice care inconjoara istmul faringian si care este alcatuit din amigdalele linguale, palatine si faringiana

Walkhoff, solutie – substanta antiseptica utilizata in tratamentul medicamentos al afectiunilor pulpare; contine paramonoclorfenol, camfor si mentol

Wharton, canal – canal excretor al glandelor salivare submandibulare

Xerostomie – uscaciune anormala a gurii, cauzata de diminuarea sau oprirea secretiei de saliva; xerostomia nu reprezinta o afectiune, insa poate fi un simptom pentru alte afectiuni

Xilina – anestezic local utilizat atat pentru infiltratii cat si pentru anestezia de contact; asocierea cu vasoconstrictor (adrenalina) creste durata si intensitatea anesteziei locale

YAG laser – este un tip de laser folosit in chirurgie pentru sectionarea tesuturilor (laser ytriu – aluminiu -granat)

Zigomatic, osul – os pereche ce contribuie la formarea orbitei; se mai numeste si os malar

Zirconiu – element chimic din grupa metalelor, cu numaru atomic 40; se foloseste in stomatologie ca baza de sustinere pentru lucrarile protetice din ceramica